Рецензия на «В солнечное утро» (Кобылянский Иосиф)
,,…Mă-ntreb, năuc, de ce și ea, poeta Cuvintelor pictate cu lumină, S-a stins lăsând mai tristă-un pic planeta În care vinovații-s fără vină?! Rămâne-un gol imens și amintirea Unui destin curmat de suferință Și n-om putea uita, nicicând, iubirea Ce-o-mprăștia, în juru-i, cu credință…’’ вместо длинной рецензии в прозе Кобылянский Иосиф 24.11.2023 16:55 • Заявить о нарушении
Перейти на страницу произведения |
