Pribegie
In drum spre cer
Era frumos si sfant,
Curgeau paraie line de lumina,
Veneau furtuni stelare,
Si intunericul - un caine vagabond -
Tot incerca sa-ti mistuiasca urma.
Iar undeva
La marginea tristetii
Canta duios din adancimi
Fantana, ce-ti pastra copilaria
cu toate picaturile-i de soare,
si vantul, prins in ierburi de matase,
iti susura enigmele divine,
iar ramul la fereastra
se zbatea a toamna-
tu traiai
din nou aceleasi vieti,
dar mai intens,
mai singur,
mai pribeag,
lasand in urma haine vechi
si praguri,
prinzand la aripi
din dragoste si dor...
Свидетельство о публикации №123091203534
Inimi în pasiune și dragoste vom aprinde afară.
Între noi, căldură ca razele soarelui,
Zburăm în brațe, ridicăm în doi.
Зовут Меня Сто 12.12.2023 15:13 Заявить о нарушении
Și aștrii înfloresc în lumi de vis,
Purtăm în inimi stropi de soare
Prin Universul necuprins...
Ce surpriză! Mulțumesc!
Глаза Голубой Собаки 13.12.2023 23:00 Заявить о нарушении