Nostalgie

Norii s-apleaca pin-la pamint,
Apoi se duc, fiind purtati de vint.
Sunt negri si grei, plini cu zapada,
Dar pina ce  n-o lasa sa cada.


Afara s-a-ntunecat, e umed si-i frig.
Aproape e iarna. A mai ramas doar un pic.
Pasarile in tarile calde demult au plecat,
Pe noi cu ale noastre probleme aici ne-au lasat.


Pe lanul de griu a ramas o fasie
Nestrinsa de nimeni, sta trista,  pustie.
Bogat a rodit. A dorit sa aduca folos,
Insa uitata de toti acum  sta fara rost.


In sufletul meu s-a cuibarit o durere,
Un discomfort, ce-l port in tacere,
Un dor ne-mplinit, o parere de rau,
O singuratate, ce-o suport tot mai greu....


Рецензии
bati inspre Bacovia, scrii cu tristete. E frumoasa si trista poezia. Sa fie aceasta tristete doar o umbra ce trece usor si dispare curind fara sa lase vreo urma.

Жанна Максим   18.03.2017 19:17     Заявить о нарушении
Sper, ca anume asa va fi....

Галина Чиореску   19.03.2017 17:52   Заявить о нарушении