Pe unde-i fi, maicuta,pe care pisc de nor?-
Fiinta ta ma cheama si mi-i atat de dor
De fata-mbujorata,de bunatate plina
Si ochii pururi umezi,tot izvorand lumina
De maina ta robace ce n-avea sarbatoare-
Exact ca o albina ce imblanzeste-o floare,
Dar nu mai cresc gherghine pe care le-ai iubit
Si trista e gradina de cand ne-ai parasit
Frumos ii satul, maica, dar sintem mai putini
Caci tot mai multa lume se zbuciuma-n straini
Mi-i dor de casa mica,de cantul vostru-n doi,
De anii fara grija si fara de nevoi
De rugaciunea tatei ce ne-aduna la masa,
De painea coapta-n vatra si vorba ta duioasa...
Pe unde-ai fi ,maicuta, pe care zim; de stea?-
Sa ies in miez de noapte,sa-ncerc a te vedea
Scrisoare mamei
© Copyright: Мария Шова, 2015
Свидетельство о публикации №115101401192
Свидетельство о публикации №115101401192
Рецензии