In somn

Tu ai venit, esti iar aici si pot sa te ating,
te-ai asezat in fata mea, sa pot sa te cuprind.
Dar sufletul imi este trist, deoarece-nteleg ca dorm,
pentru ca pot sa te mai vad, numai in vis, prin somn.

Privirea mea se umple-ncet cu lacrimi de durere,
ma uit la tine sa te vad, dar nu mai am putere.
Atit de mult vreau sa te simt, sa-ti simt a ta caldura,
atit de mult vreau sa te-ating, sa te sarut pe gura.

O, Doamne, cit imi e de greu, s-o vad atit de-aproape,
s-o vad aici dar sa-nteleg ca e asa departe!
Sa o ating, dar sa n-o simt, s-o vad, sa-o aud,
dar sa n-o pot stringe la piept, sa pot sa o sarut.

Ma uit la chipul ei senin, curat precum lumina,
cit de frumos, cit de naiv era ca intodeauna.
Ea ma privea cu asa durere, cu-atita suferinta,
incit vroiam sa ma ingrop de viu in nefiinta!

Frumoasa mea, tu esti aici, dar stiu ca nu mai esti,
chiar daca linga mine stai si-n fata ma privesti.
Eu te admir,dar cu tristete…findca-nteleg ca dorm,
pentru ca pot sa te mai vad numai prin vis, in somn.

(In somn Constantin Sandic)