Ostenit intr-un amurg sidefiu,
Nerabdator intr-o rabdare oarba,
La ideal ar fi fost un miracol,
Risipitor de sentimente moarte,
Ma preling din paharul uitarii.
Bate tacerea in tampla carunta,
Calea Lacteie se pierde in zare,
Atunci cand imi spui-e de-ajuns,
Nu te mai pot suporta,mi-e jale,
Toata bucuria mi-ai rapus!
Ca un clopot de alarma,
Ca o rana presarata cu sare,
Se furisaza clipa plecarii.
Vrute-nevrute,spuse-nespuse,
Jocul oglinzii isi face mendrele sale.
Un dincolo de dupa umbra se vede,
Un negru din alb,un alb din negru,
M-ai spus pleaca,nu te mai vreau,
Iar capul sub sabie nu vrea plecat.
Indiferenta se afunda-n mine,
Sa-ncep o noua viata,o noua ratacire?
Tradarea nu poate fi nicicum blanda,
Pisica a uitarii,sora cu plictiseala,
In patratul negru a ferestrei,
Isi linge labele pandind momeala,
Pregatind nestingherit cu indarjala,
Puntea existentei-n lumea umbrelor,
Raza unei inocente-n deznadejde,
Roata timpului scartie solitara,
Ne unsa de sentimentele noastre,
Nu mai e taina.A dat in rugina,
Nu mai conteaza cine e de vina,
Buzele tale nesarutate raman...
Se scutura roua de pe corpurile noastre.
Lasati vorba- SURSUM CORDA!
Eretica chemare-SURSUM CORDA!!!
Anton Barbu 22.12.2002