De ce, viata, esti amara?

Ефросиния Волощук
Tinar am plecat de-acasa
Sa muncesc ca ciobanas,
M-a dus nevoia in lume
Si parintii sa mi-i las.

Am muncit eu ani de zile
Ca citeva banuti sa string,
Peste ani venind acasa
Pe parinti eu sa mi-i pling.

La fereastra cu muscate
Nu mai e mama, nici tata,
Surioara e plecata,
Fratele e dus departe.

Pe vremuri de sarbatori
Ne intilneam frati si surori,
Maica disfunda cuptorul,
Cu noi toti impartea dorul.

Acum cind ma intorc acasa,
Lacrimi si dorul ma apasa
De parintii mei cuminti,
Ce sunt plecati printre sfinti.

Banuti eu am adunat,
Anii tineri au plecat,
La mormint duc cite-o floare-
Asta imi este alinarea.