Песенка для смеха

Светлана Пригоцкая
 по мотивам румынской поэтессы
    Елиcабеты Богэцан

     Кто ты на самом деле,
     Спросила я ,
     Опираясь удивлённо
     На тебя.
    
     Ты сказал , что ты
     Точка опоры,
     Разразившись
     Раскатистым смехом
     Голубым,
     Словно небо весной.

     Ты сказал , и я точка
     Опоры и мы вместе
     На острой границе
     Между словом
     И холодом зимним.

     Ты сказал и опять
     Рассмеялся
     Голубым ещё
     Более смехом,
     Опираясь всё больше
     И больше на меня,
     Землю чувствуя вдруг.

Elisabeta Bogаtan

Chanson pour rire


Qui es-tu donc,
j’ai demandе
en m’appuyant еtonnеe
contre toi.

Je suis un point
d’appui,
tu es parti d’un bleu еclat de rire.

Toi aussi,
tu es un point d’appui,
car qu’est-ce qu’on pourrait еtre
sur cette limite tranchante
entre le mot
et le froid -

tu as ri de nouveau
aux еclats clairs
et toujours plus bleus
en t’appuyant contre moi
de plus en plus
la terre
sentant.

Elisabeta Bogatan


Cantec de izbucnit in ras


Cine esti tu dar,
am apucat sa intreb
rezemandu-ma de tine
cu mirare.

Eu sunt un punct de sprijin,
ai izbucnit in hohote albastre
de ras.

Si tu esti un punct de sprijin,
caci ce ai putea fi
pe hotarul acesta taios
dintre cuvant
Si racoare -

ai ras iar cu hohote limpezi
Si tot mai albastre,
rezemandu-te de mine
tot mai amirositor
a pamant.